..is ours ma rog, pentru 4 zile but still…yay peste o luna o sa pun propriile-mi poze, nu gasite pe gugal. si-o sa fie siii mai frumoase ca asta. ok, n-o sa fie, dar macar o sa ne contina. si pe suarecul, evident.

works like a charm din cate stiu eu, death toll-u e de 2 muste, un fluture si nefericita de albina din filmulet. din pacate sfarsitul nu l-am mai prins, dar s-a lasat cu crantaneli, deci mai bine. desigur, ar trebui sa ignorati comentariile mele inteligente ;;)

Later edit: am uitat sa mentionez ca a fost ultima lui sansa de-a juca rolul de insecticid, since i dont normally have furniture in the middle of the freakin room, ci numai cand isi fac muncitorii de cap cu apt meu. thankfully, that’s a thing of the past.

Cam o data pe zi sau la 2 zile cel putin, primesc pe mailul Vintaggeriei diverse asa-zise ‘newsletter-uri’ de la bloguri unu’ mai vintage ca altul. Se intelege, fara sa le fi cerut sau sa fi fost macar intrebata daca am chef sa sterg 6-7 mailuri pe saptamana. In cam 50% cazuri fetele ne invita pline de speranta pe blogurile lor dar uita sa treaca si linkul. Adorabil. In 80% din cazuri, ‘newsletter-ul’ arata cam asa (daca as fi pastrat vreunul dadeam paste ca era mai fun):

“Buna fetelor!!!

am postat o gramada de hainute [Always hainute si nu haine, ca doar cu toatele suntem niste pisi mici si dragalase, nu niste umflate care facem parada cu suncile inghesuite in haine sclipicioase. But I digress] de sezon, unele noi si de firma!!! Va invit sa intra-ti pe blogul meu si sa va alege-ti ce va place. Nu uitati, se fac [se fac, da? ele singure] si schimburi de hainute!!!!

Va pup dulce muah muah :*:*:*

blogulupisisclipicioasa.blogspot.com (gen)”

And i;m not even kidding. Booon. Cum era si normal, printre chestiile pe care suntem invitati sa le alege-m se afla genti de plastic cu blanita si paiete care sunt, cum altfel, vintage pana-n maduva cusaturii. Da’ nu mai detaliez, ati intrat si voi pe pitzipoanca macar o data asa ca stiti care-i oferta. De orice sezon. Which brings us la mailul pe care l-am primit in dimineata asta, care se incheie cu paragraful urmator:

“Si ma scuzati daca se trimite acelasi msg de 2 ori! Si inca ceva,daca mesajul se duce in spam nu e vina mea!!!!Eu nu trimit spam-uri.”

Ea trimite newsletter-uri mai taranilor.. aproape ca am vrut sa-i postez si linkul, sa-i fac reclama, ’cause she fuckin’ made my day today.

Later edit:

irina: nu inteleg nici acum
irina: ce crede ea?
irina: ca e spam-ul?
irina: i dont understand by the life of me
Cosmin: ala cu enhance your dick
Cosmin:
irina: cred ca are impresia ca sunt neaparat mailuri cu virusi or smth
irina: da…daca n-are ‘penis’ in subject nu e spam )
Cosmin: exact

in caz ca mai e cineva (god, unde ati trait pana acum??:P) care nu stie referinta, here you go:

wovely bit,  i know:D

Storyline: freelancerita (a se citi ‘gospodina somera’) de mine face de haleala si vrea sa stie daca si mai ales cand trece corporatistul de el sa manance. Then comes this:

Figures, right? And then the tewible tewible follow-up:

N-am mai fost de mult la un film la care sa se aplaude la sfarsit ca la teatru. But there it is:

Cu ce-am ramas, printre altele (eu una urasc spoilerele, so read on, i play nice :

- You can have your stomach turned upside down and still have a great laugh

- Daca esti bun, poti sa faci o “comedie” si despre nazisti

- Tarantino ori ma lasa rece (vezi Kill Bill) ori mi se pare genial

- Women are unbelieveably stupid at times (that’s not a new one but worth mentioning anyway)

- Brad Pitt has ’sexy’ written in his genes. And believe you me, in filmu asta nu e deloc prezentat ca un armasar sexos. And still.

- Nenea nazistu cu care se joaca aia ascunsa prin film seamana incredibil de mult (culmea, numai la gesturi si vorba si aer general, nu si fizic) cu un dentist la care mergeam eu. Why, that’s really shocking..

- Am zis-o p-aia cu femeile? Atunci bis.

- Go see it. Doua ore jumate trec cat ai zice Hitler:P

Dupa mine, prima incercare de flashmob/tribute a fost un semi-fiasco, imbaiat in parfum de dezorganizare romaneasca. Ceea ce nu inseamna ca nu mi-a parut rau ca nu eram in oras sa pot participa. Insa treaba astalalta arata foarte foarte bine, which goes to show ca s-a invatat din greseli (ca de exemplu numarul exagerat de mare de participanti comparativ cu spatiul). So way to go, people!

p.s. de “editia a 2a” am aflat abia pe urma, cred c-a fost de ziua mj-ului.